Președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă, și directorul general al ADR Sud-Muntenia, Liviu Gabriel Mușat au organizat o Conferința de presă la care au invitat reprezentanții organizațiilor mediului de afaceri: – Ion Glișcă, președinte al Patronatului Județean al IPMM Argeș – reprezentant IMM România – Atanasiu Dan , președintele de onoare al PJIPMM Argeș – George Caval, președintele Camerei de Comerț Argeș – Toma Marian reprezentant AOA au susținut o conferință de presă privind situația proiectelor depuse de mediul privat în cadrul Programului Regional Sud-Muntenia (PR SM) 2021-2027.
Județul Argeș se clasează pe primul loc în regiunea Sud-Muntenia în atragerea fondurilor europene prin Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027, cu cereri de finanțare totalizând aproape 2,1 miliarde de lei. Autoritatea de Management a decis supracontractarea apelurilor cu aproximativ 350 de milioane de euro, ajungând la aproape jumătate de miliard de euro, ceea ce va permite finanțarea a 162 de proiecte eligibile din Argeș, în valoare de aproximativ 1,8 miliarde de lei.
Regiunea Sud-Muntenia a alocat cele mai multe fonduri pentru mediul de afaceri, iar Consiliul Județean Argeș se evidențiază și prin proiecte mari de infrastructură, în valoare de 160 de milioane de euro. Cele mai solicitate finanțări sunt în domeniile turismului, activităților recreative, fabricării structurilor metalice, prelucrării lemnului și serviciilor medicale specializate.
ADR Sud-Muntenia, ca Autoritate de Management, gestionează un buget de peste 1,57 miliarde de euro pentru dezvoltarea județelor din regiune. Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027 este disponibil pe site-ul agenției.
Consiliul Naţional al IMM-urilor din România a organizat astăzi, 24 septembrie 2024, împreună cu Patronatul Judetean al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii Argeș, evenimentul regional din Sud Muntenia, sub egida: „IMM ROMÂNIA – Susținerea IMM-urilor prin Dialog Social”.
Principalele subiecte dezbatute în cadrul evenimentului au fost importanța dialogului social și întărirea implicării reprezentanților mediului de afaceri în procesul de elaborare a politicilor socio-economice care influențează activitatea și rolul angajaților și angajatorilor.
Astfel, în prezența a peste 100 de participanți, evenimentul de astăzi a prezentat informații despre modele de bună practică în domeniul dialogului social, a ilustrat avantajele și beneficiile apartenenței la o confederație patronală, cât și îmbunătățirea cadrului legal pentru dezvoltarea negocierilor colective în condiții echitabile pentru patronate și sindicate ținand cont de caracteristicile speciale ale IMM-urilor.
Au luat cuvântul următorii:
Ion Glișcă, președinte PJIPMM Argeș
Florin Jianu, manager proiect IMM România,
Sterică Fudulea, secretar general CNIPMMR
Francisc Oscar Gal, secretar de stat Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
Bogdan Minciunescu, Subprefect jud. Argeș
Adrian Bughiu, vicepreședinte Consiliul Județean Argeș
Marius Nicolaescu, vicepreședinte Consiliul Județean Argeș.
Gelu Tofan, viceprimar mun. Pitești
Ionuț Gheorghe, director general Casa de Asigurări de sănătate Argeș
Nicolae Bădescu, director AJOFM Argeș
Georgeta Tomescu,Inspector școlar pentru învățământ profesional și tehnic
Anda Georgescu, Inspector de muncă ITM
Prof.univ.dr. Ovidiu Nicolescu, președinte de onoare CNIPMMR
PJIPMM Argeș (Patronatul Județean al Întreprinderilor Private Mici Și Mijlocii Argeș vă invită la Evenimentul Regional Sud Muntenia – organizat de CNIPMMR (Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România), în cadrul proiectului IMM România cu tema ,,Susținerea IMM-urilor prin Dialog Social”.
Evenimentul va avea loc la Pitești în data de 24 septembrie orele 09:30-14:30, la Hotel Restaurant Victoria.
Invitați ai evenimentului: Ministrul Economiei – Dl. Radu Oprea Ministrul Muncii – Dna. Simona Bucura Oprescu Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene – Dl. Adrian Caciu Director ADR Muntenia – Dl. Liviu Mușat Prefect – Dragoș Predescu Subprefect AG – Dl. Bogdan Minciunescu Presedinte Consiliul Județean AG – Dl. Ion Mînzînă Primar Mun. Pitești – Dl. Cristian Gentea Directorii AJOFM, ITM, Casa de Asigurări de Sănătate și Casa de Pensii AG Secretar general al CNIPMMR – Dl. Sterica Fudulea Președinte de onoare al CNIPMMR – Dl. Prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu Coordonator Proiectul IMM România – președinte al CNIPMMR 2016 – 2024 – Dl. Florin Jianu Întreprinzători, oameni de afaceri din județul Argeș Directori bănci comerciale Primari din orașe din AG
Intrarea se face pe bază de invitație.
Dacă sunteți interesat să participați, vă rog trimiteți mail la patronat@pjipmm-arges.ro cu textul “PARTICIPARE EVENIMENT DIALOG SOCIAL din 24.09.2024.
Joi, 13 iunie, la hotelul Ramada din Pitești s-a lansat platforma Businessverse, dedicată companiilor. Au participat zeci de reprezentanți ai mediului de afaceri, atât din Argeș, cât și din alte județe. Partener al evenimentului a fost Consiliul Director al Patronatului Judetean al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii Argeș.
„Evenimentul are un dublu rol. Unul este lansarea platformei Businessverse, o platformă de business networking, pentru companii. De multe ori, companiile, ca să se găsească între ele, întâmpină dificultăți (furnizori noi sau clienți noi) și noi punem la dispoziție această platformă astfel încât să ajungă unii la ceilalți mult mai ușor. De exemplu, prezența la astfel de evenimente facilitează contactul, dar evenimentele sunt limitate în timp și spațiu. Platforma este online. Tot timpul, de oriunde putem să găsim un nou partener de business, și nu doar în România, este o platformă care se extinde internațional în toată lumea. Am început de la Automotive, acest prim eveniment are și o tematică de automotive. Noi, fondatorii, venim și din lumea automotive. Împreună avem peste 80 de ani în automotive, cumulat.Am zis să ne folosim de lansarea platformei și de posibilitatea de a a-i pune în contact, companiile din ecosistemul automotive și cei care vor să facă business cu cei din automotive. Avem tematici de e-transport, știm că e o tematică proaspătă, vorbim despre digitalizare, despre automatizare pentru companiile de producție, avem Banca Transilvania care vine cu tematică pentru educație financiară. Reprezentantul ACAROM, secretarul general al ACAROM, Adrian Sandu, ne va vorbi despre ce se întâmplă în lumea automotive”, ne-a declarat organizatorul Marius Vădăstreanu, chief executive officer Businessverse. În deschiderea evenimentului, Banca Transilvania a susținut o sesiune financiară, Amalia Ciocârlan, șef agenție BT Curtea de Argeș, vorbindu-le invitaților despre educație financiară și antreprenorială.
Ion Glișcă: „Vă invit să fiți alături de noi, pentru că vom fi mai puternici dacă suntem uniți”
A fost prezentă și conducerea Patronatului Judetean al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii Argeș, formată din președintele Ion Glișcă, reprezentant al firmelor Giramex SRL și Auto Euro Partener SRL; Dan Atanasiu- președintele de onoare al organizației, reprezentant al firmei ATVA Campion SRL; Diana Claudia Filip- Prim-vicepresedinte, firma Audit Gold Expert SRL Pitești; Doina Florea, vicepreședinte, firma Selco SRL din Pitești; și Constantin Pănescu- vicepreședinte, reprezentant al firmelor Alcadibo Trading S.A. si Metabet CF S.A.. Mesajul lor comun a fost că orice firmă, indiferent de numărul de salariați sau domeniul de activitate, poate să se alăture PJIPMM Argeș.
„Sunt onorat să vă spun că patronatul nostru reprezintă, în județul Argeș, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, singura confederație patronală reprezentativă la nivel național. Apropo de oferta IMM Invest Plus, la care s-au epuizat fondurile, Consiliul Național este organziația patronală care a susținut în permanență suplimentarea acestor garanții, inclusiv la ședința de dialog social am solicitat ca și din Argeș să cerem Guvernului-Ministerului Finanțelor suplimentarea acestor fonduri. Au fost singurele facilități pentru companiile private după pandemie și până astăzi. Noi, în Argeș, promovăm acțiunile acestei confederații patronale și, de asemenea, suntem reprezentanții acestei confederații la autoritățile locale și județene, singurii care reprezentăm patronatele, alături de Concordia. (…) Vă invit să fiți alături de noi, pentru că vom fi mai puternici dacă suntem uniți”, a încheiat președintele Ion Glișcă, care a și răspuns întrebărilor adresate de prim-vicepreședintele Diana Claudia Filip, explicând ce avantaje au firmele care se alătură PJIPMM Argeș și care este avantajul apartenenței Patronatului Județean la Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).
La nivel județean, Patronatul reprezintă interesele firmelor în relația cu Prefectura Argeș, la Comisia pentru Dialog Social, alături de reprezentanții sindicatelor; la Consiliul Județean Argeș, la AJOFM Arges, la Consiliul Consultativ, alături de sindicate; la Consiliul tripartit de la ITM Argeș, la Casa de Pensii Argeș, la AJEPIS Argeș și la Casa de Asigurări de Sănătate Argeș. De exemplu, la Comsia de Dialog Social de la Prefectură, reprezentanții PJIPMM Argeș propun pe ordinea de zi anumite teme, sunt discuții cu partenerii de la sindicate și conducerea Prefecturii realizează adrese către Guvern, ministere, iar CNIPMMR centralizează la București propunerile din teritoriu. La nivel național, CNIPMMR are reprezentați la Parlamentul și Guvernul României, la Consiliul Tripartit și Comisii de Dialog Social de la nivelul Ministerelor, la Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri; este membru al: CES (Consiliul Economico Social), unde se dau avizele consultative pentru modificările legislative, la UEAIMM (Uniunea Europeană a Artizanatului și Întreprinderilor Mici și Mijlocii), la WASME (Asociația Mondială a Întreprinderilor Mici și Mijlocii – World Assocition For small And Medium Enterprises), la ECSB (Consiliul European pentru Întreprinderi Mici și Antreprenoriat) și la CESE (Consiliul Economic și Social European).
Dan Atanasiu, președinte de onoare PJIPMM Argeș: „IMM-urile din România reprezintă ce mai mare forță la nivel național, contribuind cu 60% la PIB”
„Împreună cu dl Glișcă am început această activitate acum 19 ani, dânsul mi-a luat-o puțin înainte cu doi ani și a înființat și Asociația Întreprinzătorilor de la Mioveni. Pe urmă am înființat Patronatele din Pitești, Câmpulung, Curtea de Argeș. În final, am reușit, anul trecut, să transformăm toate aceste patronate într-un singur Patronat Județean, aparținând de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii. Implicarea noastră, a celor din conducerea Patronatului de astăzi și de-a lungul timpului, a constituit activitate de voluntariat, fără niciun fel de avantaj material. Nimeni nu trebuie să uite că IMM-urile din România reprezintă ce mai mare forță la nivel național, contribuind cu 60% la PIB-ul României și având o pondere de 58% din totalul salariaților la nivel național”, a spus Dan Atanasiu, președinte de Onoare al Patronatului Județean și membru în Senatul CNIPMMR, care a fost președinte al PJIPMM Argeș timp de 18 ani.
Pe 1 aprilie a avut loc Ședința Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România, la care a fost prezent domnul Dan Atanasiu, în calitate de președinte de onoare al Patronatului Județean al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Argeș.
Delegația CNIPMMR condusă de domnul Președinte Florin Jianu, a avut o întâlnire în data de 13.02.2024, la sediul Guvernului, cu domnul Prim-Ministru Marcel Ciolacu în cadrul căreia au fost abordate subiecte precum:
Impactul noilor măsuri fiscale asupra antreprenorilor la o lună de la punerea în aplicare și posibilitatea de îmbunătățire a unor aspecte ce țin de implementarea e-factură și impozitarea microîntreprinderilor;
Susținerea transportatorilor prin adoptarea măsurilor în domeniul fiscal;
Îmbunătățirea Legii 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe;
Reanalizarea prevederilor legale care reglementează obținerea autorizației de securitate la incendiu;
Eliminarea accizei din calculul valorii cifrei de afaceri pentru sectorul distribuției de bunuri și energie;
Eliminarea despăgubirii în regie proprie acordată în baza polițelor CASCO și RCA pentru accidente rutiere fără victime deoarece prin aceasta se susține munca nefiscalizată în domeniul service-urilor auto.
Președintele Patronatului Județean al IMM-urilor din Argeș, domnul Ion Glișcă a întrebat despre impozitarea salariului minim, scăderea din impozitele datorate de firme a sumelor datorate de stat pentru concediile medicale plătite cu întârziere de mai mult de 6 luni de către Casa de Asigurari de Sănătate. Primul ministru a spus că are în vedere scăderea impozitării pe salariul minim și este că ,, este o inițiativă bună ” scăderea valoarilor concediilor medicale plătite de firme salariaților din impozitele datorate bugetului de stat.
Deasemenea, am pus problema firmelor din județul Argeș Ministrului Economiei , domnului Oprea, în legătură cu depunctarea cu 5 puncte a firmelor argeșene care accesează programele de finanțare derulate de ADR Sud Muntenia.
Primul Ministru și ceilalți oficiali au primit cu interes propunerile noastre, promițând să ia în considerare măsurile necesare pentru sprijinirea afacerilor noastre locale.
În urma analizării și dezbaterii fiecărui subiect, cele două părți participante la întâlnire au convenit următoarele:
Ministerul Finanțelor va dezvolta o aplicație mobilă pentru sistemul e-factură;
ANAF va implica mediul de afaceri în elaborarea normelor privind aplicarea impozitului pe microîntreprinderi și va clarifica modul de încadrare în categoria microîntreprinderilor plătitoare de impozit pe venit raportat la modificările introduse prin OUG 115/2023;
Pentru domeniul transporturi: în această săptămâna va fi adoptat un act normativ prin care se va subvenționa acciza la motorină; se va stabili o perioadă de testare a sistemului e-transport astfel încât să fie remediate erorile de funcționare; se va analiza posibilitatea deducerii din impozit a costurilor generate de achiziția de echipamente pentru aplicarea noilor sisteme (e-transport, e-factură);
Se va analiza posibilitatea evidențierii separate pe factură a accizei astfel încât aceasta sa nu influențeze calculul cifrei de afaceri pentru distribuitorii de bunuri și energie;
Se vor iniția grupuri de lucru pentru modificarea legislației în domeniul drepturilor de autor, privind clarificarea modalității de plată a remunerației cuvenite artiștilor, în domeniul obținerii autorizației de securitate la incendiu și în domeniul RCA astfel încât orice despăgubire acordată pentru reparația unui autovehicul să fie acordată doar în baza unei facturi fiscale.
„Firmele româneşti nu sunt interesate deloc de comasare, ci de soluţiile pentru dezvoltare! Iar din dialogul de ieri şi de astăzi cu liderii mediului de afaceri din România, patronatele din Concordia şi reprezentanţii IMM-urilor, au apărut idei valoroase care pot ajuta semnificativ economia românească. Oamenii de afaceri au venit cu soluţii bine articulate pentru susţinerea producţiei interne, pentru a dezvolta învăţământul dual şi pentru a stimula companiile româneşti să exporte mai multă valoare adăugată. Bineînţeles, reprezentanţii mediului privat ne-au arătat, cu exemple, şi unde cred că lucrurile nu merg bine”, a declarat Marcel Ciolacu.
CNIPMMR a propus în mod constant ca în stabilirea salariului minim să fie avute în vedere:
Crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente, prin care să fie stabilit salariul minim brut la nivel naţional, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanţi ai partenerilor sociali şi ai guvernului, pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de ansamblu ale economiei româneşti.
Această cerinţa este în concordanţă cu raportele de țară privind România din ultimii ani, în care s-a arătat în mod constant că în România nu există încă un mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim.
CNIPMMR consideră că este necesară reglementarea impozitului zero pentru salariul minim, îmbunătăţirea reglementărilor privind relaţiile de muncă şi simplificarea birocraţiei, în special pentru IMM-uri.
O modalitate de creştere a veniturilor salariale, fără o mărire nesustenabilă a costurilor pentru angajatori, este păstrarea valoriicontribuţiilor, impozitului pe salarii si CAM la valoarea salariului minim brut pe economie de 3300 lei/lună, scăderea fiscalității fiind o condiție de bază creșterea salariului minim.
În România, conform Legii nr. 422/2023 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2024, câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 este de 7.567 lei.
Dacă facem un calcul orientativ, având în vedere că de la 1 ianuarie 2024, salariul minim brut este de 3300 lei/lună, calculând 50% din nivelul salariului mediu rezultă că, în prezent, salariul minim brut reprezintă 43,61% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Propuneri pentru completarea și modificarea legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe:
Utilizatorii de comunicare publică să fie obligati să obțină o singură licență-autorizatiede la un singur organism de gestiune colectivă pentru toate categoriile de drepturi și domeniile de creație: artişti, compozitori, producători și să datoreze osingură remunerație pentru toate categoriile de drepturi către un singur organism de gestiune colectivă cu care a contractat in termen de 6 luni de la începerea activității de comunicare.
Să existe mai multe organisme de gestiune colectivă, dar fiecare să privească toate domeniile de creație (interpreți de muzică, producători de muzică și compozitori) si toate categoriile de drepturi de autor și conexe, care să perceapă o singură remunerație pentru toate domeniile.
Cuantumul remunerației datorată de utilizatori organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor să fie stabilit în mod transparent în cadrul comisiei de negociere, și cu organizaţiile patronale reprezentative la nivel național ce includ și structurile asociative membre.
Să fie stabilit un procent maxim al remuneraţiei în cadrul comisiei de negociere.
Remuneraţia solicitată utilizatorilor pentru spații și/sau perioade nedeclarate în care aceștia au comunicat public fonograme și/sau prestații artistice în domeniul audiovizualului în scop ambiental sau lucrativ fără a deține autorizație sau licență neexclusivă, nu poate depăși suma datorată stabilită prin metodologie (nu 300% cum este in prezent);
Organismele de gestiune colectivă să fie obligate să respecte principiul transparenței și publicității, în sensul de a publica pe pagina lor de internet toate operațiunile privind încasările de taxe de la utilizatori și plățile efectuate către titularii drepturilor de autor.
În perioada 26.01-08.02.2024, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat un sondaj privind impactul măsurilor intrate în vigoare la 1 ianuarie 2024 și percepția antreprenorilor în legătură cu provocările pe care le întâmpină, la care aufost 2818 respondenți, rezultând următoarele concluzii:
1. În ceea ce privește forma de organizare, respondenții au fost 77,6% microîntreprinderi, 16,2% întreprinderi mici și 5,7% întreprinderi mijlocii.
2. Referitor la domeniul de activitate al respondenților, 50 % sunt din servicii, 15,4% din comerț, 9,7% construcții, 8,5% producție și 8,3% HORECA, 6,5% transport și 1,75 agricultură.
3. La întrebarea ”Care sunt principalele două probleme pe care le întâmpinați legate de e-factura?”-întrebare semideschisă, răspunsuri multiple[1]– antreprenorii au menționat pe primele 2 locuri următoarele cauze:
pe prima pozitie – 62,5% – aproape 2/3 dintre respondenți – au menționat creșterea costurilor cu noile obligații de conformare pentru e-factură;
pe locul 2, cu 50,5%, s-a situat funcționarea defectuoasă a platformei e-factura gestionată de ANAF.
Este de remarcat că 40,5% dintre respondenți au spus căoperarea dificilă a platformei (nu este user-friendly) constituie principala problema în legătură cu e-factura, menționându-se ca exemple frecvente:
false erori la încărcarea facturilor în e-factura;
interfața platformei nu este intuitivă și nu oferă suficiente informații pentru utilizarea și verificarea facilă a facturilor.
De asemenea, în cadrul răspunsurilor libere se remarcă un număr mare de antreprenori care declară că nu au competențe digitale/nu știu să utilizeze o platformă informatică.
4. La întrebarea dacă se consideră că e-factura își atinge scopul de combatere a evaziunii fiscale, 65,6% dintre antreprenori au răspuns NU, 18,7% consideră că scopul principal de combatere a evaziunii fiscale este atins parțial, iar 10,2% nu pot aprecia/nu știu. Doar 5.5% au răspuns DA își atinge scopul de combatere a evaziunii fiscale.
5. Fiind întrebați ”Care este, în opinia dvs. măsura principală necesară pentru reducerea evaziunii fiscale?” – întrebare semideschisă – 71,3% au răspuns ”Identificarea și sancționarea activităților economice nefiscalizate”, pe locul 2, cu 11,2% fiind combaterea și sancționarea muncii la negru
De asemenea, în cadrul răspunsurilor libere,antreprenorii consideră căpentru reducerea evaziunii fiscale este necesară o diminuare a impozitării, care conduce la o mai mare conformare voluntară, și controlul societăților care raportează pierderi ani la rând.
6. Întrebați ”Care sunt, în opinia dvs., soluțiile pentru antreprenori, având în vedere problemele întâmpinate cu platforma e-factura?” – răspunsuri multiple- pe primele 3 locuri s-au clasat:
1) 49,6% prelungirea termenului de neaplicare a sancțiunilor până la 31 decembrie 2024;
2) 24,6% realizarea și prezentarea în mediul online de tutoriale, de către ANAF, cu cele mai des întâlnite probleme și soluțiile la acestea;
3) 12,8% campanii de informareface to face cu antreprenorii, privind utilizarea e-factura.
Având în vedere că în cadrul răspunsurilor libere, sunt foarte multe care susțin eliminarea e-factura, coroborat cu răspunsurile privind campaniile de informare, realizarea de tutoriale despre e-factura, este clar că la nivelul unei părți importante a întreprinzătorilor nu s-a înțeles utilitatea și scopul acestei platforme și sunt necesare acțiuni de explicare a rolului e-factura.
7. La întrebarea ”Vă afectează noile dispoziții din Codul Fiscal privind sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, în situația deținerii în mod direct sau indirect a peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, la mai multe microîntreprinderi?” s-au primit următoarele răspunsuri:
44,5% au răspuns că DA, sunt afectați și consideră incorecte dispozițiile din Codul Fiscal privind impozitarea în situația deținerii în mod direct sau indirect a peste 25% la mai multe microîntreprinderi, iar 4,4% declară cu DA, sunt afectați, dar consideră corecte noile măsuri.
39,8% au răspuns că NU sunt afectați, deoarece dețin o singură microîntreprindere, iar 3,3% au spus că NU sunt afectați deoarece dețin mai puțin de 25% în alte microîntreprinderi.
8. Fiind întrebați ”Cum este afectată activitatea societății de creșterea a prețului combustibililor de la 1 ianuarie 2024, ca urmare a măririi nivelului accizelor cu rata inflației?” , primele 3 efecte menționate au fost:
33,6% – societatea va transfera costurile suplimentare în costul final pentru fabricarea produselor/prestarea serviciilor;
22% – se va diminua profitul;
21,7% – creșterea costurilor duce la scăderea competitivității societății;
Alte răspunsuri au fost: 8,6% – se va înregistra o scădere a volumului vânzărilor, iar 7,1% – societatea va suporta creșterea costurilor pentru a-și menține volumul vânzărilor.
Doar 6,9% dintre antreprenori declară că activitatea lor nu este afectată de creșterea prețului la combustibil.
Se observă că scăderea competitivității companiilor este principalul efect al creșterii prețului la combustibili, având în vedere că transferul costurilor suplimentare în costul final și scăderea volumului vânzărilor reprezintă tot scăderea competitivității.
9. Fiind întrebați dacă majorarea costului RCA are impact în cadrul activității –33,9% au răspuns că are un impact foarte mare, 25,9% au menționat un impact mare, rezultând că 59,8% dintre antreprenori sunt afectați de creșterea costului RCA. În același timp 27,9% au răspuns că impactul este mic, iar 12,5% că nu resimt vreun impact.
10. La întrebarea ”Care este principala soluție, în opinia dvs., pentru limitarea creșterii prețului RCA?” – întrebare semideschisă – antreprenorii menționează următoarele:
49,2% – aproape jumătate dintre respondenți – consideră necesar un controlul mai mare din partea ASF privind modalitatea de formare a prețului;
23,1% plafonarea prețului RCA;
20,7% înființarea unei societăți de asigurare de către stat.
În cadrul răspunsurilor libere se remarcă o cerință de eficientizare a funcționării ASF și implicarea activă a instituțiilor cu atribuții de control pe piața RCA pentru evitarea cartelurilor/înțelegerilor între societățile de asigurări.
11. Care estimați că vor fi principale probleme ale pieței pe care acționați în următoarele 12 luni?
Antreprenorii anticipează ca principalele probleme vor fi reprezentate de:
Creșterea costurilor cu materiile prime/serviciile utilizate – 28,4% și tot 28,4%scăderea volumului vânzărilor;
Creșterea concurenței neloiale – 24,3%;
O criză a forței de muncă calificate – 11,9%;
Dificultăți în aprovizionare (materii prime, utilaje, servicii) – 4,8%.
Doar 2,3% anticipează că nu vor fi probleme pe piața în următoarele 12 luni.
12. La întrebarea ”Care sunt primele 3 măsuri pe care doriți să le implementați pentru a rezista pe piață?” au rezultat următoarele răspunsuri:
pe primul loc – 61.2% – reducerea cheltuielilor;
pe locul doi – 40% – diversificarea produselor/serviciilor vândute;
pe locul trei – 34,5% – reducerea personalului.
Alte măsuri, care au obținut procente mai mari, au fost: asigurarea finanțării societății – 26,1%, digitalizarea – 24,1% și păstrarea lucrătorilor – 20,5%.
13. La întrebarea ”Cum veți asigura, în principal, finanțarea societății în perioada următoare?” au fost oferite următoarele răspunsuri:
Pe primul loc – 31,4%- acordarea de împrumuturi pentru societate din resursele proprii ale antreprenorului;
Pe locul doi – 20,9% – prin accesarea creditelor bancare;
Pe locul trei – 15,2% – prin accesarea de fonduri europene.
De menționat că 19% dintre antreprenori declară că nu au probleme cu finanțarea societății.
Se constată că principalul mod de finanțare a societății rămâne împrumutul acordat din resurse proprii, metodă care menține un grad redus de capitalizare a companiilor, având ca efect greutăți în obținerea unui credit bancar (se observă că doar 3,2 % din respondenți declară că vor mări capitalul social din resurse proprii și 1,8% vor mări capitalul social prin atragerea de noi asociați în societate).
Având în vedere răspunsurile antreprenorilor, CNIPMMR solicită adoptarea urgentă de măsuri care să vină în susținerea solicitărilor acestora:
prorogarea până la 31.12.2024, de la 01.04.2024, a termenului de neaplicare a sancțiunilor pentru neîncărcarea facturilor în termen pe e-factura (sancțiunile au valori cuprinse între 1.000 și 10.000 de lei, iar de la 01.07.2024 se adaugă și 15% din valoarea totală a facturii);
prorogarea până la 31.12.2024, de la 01.07.2024, a termenului de neaplicare a sancțiunilor pentru înregistrarea facturilor neprimite prin e-factura (sancțiunea este de 15% din valoarea totală a facturii);
realizarea unor campanii de informare a antreprenorilor în legătură cu folosirea e-factura, in special pentru întreprinderile mici și mijlocii, privind procedurile pe care acestea trebuie să le respecte pentru evitarea aplicării de sancțiuni;
realizarea de tutoriale pe internet, inclusiv pentru situații particulare, despre e-factura;
îmbunătățirea platformei e-factura, raportat la faptul că 40,5% dintre respondenți au spus că operarea acesteia este dificil de utilizat (nu este user-friendly);
afișarea informațiilor în e-factura despre emitentul/destinatarul facturii pentru identificarea ușoară a acestora (denumire, numărul facturii, valoarea facturii);
clarificarea prin procedura ANAF a modului de aplicare a modificărilor introduse prin OUG nr. 115/2023 referitoare la încadrarea în categoria microîntreprinderilor plătitoare de impozit pe venit;
crearea unui pachet pentru digitalizare pentru antreprenorii din IMM-uri, eventual sub formă de vouchere, care să cuprindă obligatoriu cursuri și utilizarea semnături electronice, având în vedere numărul mare de antreprenori care declară că nu au competențe digitale. Reamintim că potrivit DESI 2022[1] România înregistrează rezultate cu mult sub media UE în ceea ce privește competențele digitale cel puțin de bază (28 % față de 54 % media UE) și competențele digitale peste nivelul elementar (9 % față de 26 % media UE). România se situează pe locul 27 în ceea ce privește dimensiunea capitalului uman în cadrul DESI 2022. Țara se confruntă cu o lipsă de competențe digitale de bază în rândul populației.
Implementarea tuturor programelor cu finanțare națională și europeană, raportat la gradul redus de capitalizare al IMM-urilor și dificultățile în accesarea creditelor bancare (principalul mod de finanțare rămâne împrumutul acordat din resurse proprii – 30% dintre antreprenori) și afectarea competitivității întreprinderilor (aproximativ 76%) din cauza creșterii costurilor combustibililor;
analizarea efectelor produse de OUG nr. 115/2023 privind încadrarea în categoria microîntreprinderilor plătitoare de impozit pe venit, după 6 luni de la implementare, având în vedere că aproximativ 50% dintre antreprenori se declară afectați de aceasta modificare;
Este esențială lansarea unui pachet de programe de susținere pentru IMM-uri în anul 2024:
Program de de compensare a efectelor razboiului din Ucraina în domeniul alimentar și agricultură;
Program de compensare a costurilor cu motorina pentru transporatori;
Deblocarea programului Electric-Up;
Finanțarea din Fondul de Modernizare a proiectelor pentru producerea de energiei-IMMPROSUMER;
Suplimentarea plafoanelor de garantare în cadrul programului IMM INVEST PLUS;
Lansarea tuturor call-urilor 2021-2027 (investiții);
Program pentru susținerea dezvoltării IMM-urilor existente – scale-up.
În același timp, CNIPMMR solicită lansarea tuturor programelor naționale și regionale pentru mediul privat, în valoare de 6.1 mld.euro, în total 139 de apeluri:
Astăzi, 2 februarie, Consiliul Județean Argeș reprezentat de vicepreședintele Marius Nicolaescu, a găzduit o consultare între mediul de afaceri argeșean și Agenția de Dezvoltare Sud Muntenia pe tema oportunităților de finanțare din Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027 pentru mediul privat.
Din partea ADR Sud Muntenia au participat directorul general, Liviu Gabriel Mușat, directorul Direcției Autoritatea de Management Sud-Muntenia 2021-2027, Gabriela Călin, iar din partea mediul de afaceri a fost reprezentant atât de antreprenori și consultanți, cât și de conducerile principalelor structuri asociative: Ion Glișcă – președinte Patronatul Județean al IPMM ARGEȘ , Diana Filip, vicepreședintele.
George Caval – președinte Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș, Dan Ionescu – președinte executiv la Asociația Oamenilor de Afaceri Argeș.
Consultarea a venit în urma unor neclarificări manifestate de o parte a mediului de afaceri din județul nostru cu privire la criteriile de eligibilitate pentru proiectele care sunt finanțate din noul program regional, pentru informații suplimentare, conducerea Pjipmm Argeș, vă stăm la dispoziție!
Ion Glișcă, Președintele Patronatului IPMM Argeș, aparticipat la Discuțiile Privind Problemele și Oportunitățile Mediului de Afaceri.
Prefectura a găzduit astăzi o ședință pentru Dialog Social, la care Președintele Patronatului Județean al IPMM Argeș (Pjipmm Argeș), domnul Ion Glișcă, a jucat un rol activ și proactiv. Această întâlnire a reprezentat o nouă oportunitate pentru discutarea problemelor și găsirea soluțiilor în beneficiul mediului de afaceri local.
Ministrul Economiei – Dl. Radu Oprea
