Obstacole cu care se confruntă IMM-urile – CNIPMMR aduce propuneri

CNIPMMR a propus în mod constant ca în stabilirea salariului minim să fie avute în vedere:

• Crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente,  prin care să fie stabilit salariul minim brut la nivel naţional, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanţi ai partenerilor sociali şi ai guvernului, pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de ansamblu ale economiei româneşti.

Această cerinţa este în concordanţă cu raportele de țară privind România din ultimii ani, în care s-a arătat în mod constant că în România nu există încă un mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim.

• CNIPMMR consideră că este necesară reglementarea impozitului zero pentru salariul minim, îmbunătăţirea reglementărilor privind relaţiile de muncă şi simplificarea birocraţiei, în special pentru IMM-uri.

• O modalitate de creştere a veniturilor salariale, fără o mărire nesustenabilă a costurilor  pentru angajatori, este păstrarea valorii contribuţiilor, impozitului pe salarii si CAM la valoarea salariului minim brut pe economie de 3300 lei/lună, scăderea fiscalității fiind o condiție de bază creșterea salariului minim.

În România, conform Legii nr. 422/2023 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2024,  câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 este de 7.567 lei.

Dacă facem un calcul orientativ, având în vedere că de la 1 ianuarie 2024, salariul minim brut este de 3300 lei/lună, calculând 50% din nivelul salariului mediu rezultă că, în prezent, salariul minim brut reprezintă 43,61% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Propuneri pentru completarea și modificarea legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe:

• Utilizatorii de comunicare publică să fie obligati să obțină o singură licență-autorizatie de la un singur organism de gestiune colectivă pentru toate categoriile de drepturi și domeniile de creație: artişti, compozitori, producători și  să datoreze o singură remunerație pentru toate categoriile de drepturi către un singur organism de gestiune colectivă cu care a contractat in termen de 6 luni de la începerea activității de comunicare.

• Să existe mai multe organisme de gestiune colectivă, dar fiecare să privească toate domeniile de creație (interpreți de muzică, producători de muzică și compozitori) si toate categoriile de drepturi de autor și conexe, care să perceapă o singură remunerație pentru toate domeniile.

• Cuantumul remunerației datorată de utilizatori organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor să fie stabilit în mod transparent în cadrul comisiei de negociere, și cu organizaţiile patronale reprezentative la nivel național ce includ și structurile asociative membre.

• Să fie stabilit un procent maxim al remuneraţiei în cadrul comisiei de negociere.

• Remuneraţia solicitată utilizatorilor pentru spații și/sau perioade nedeclarate în care aceștia au comunicat public fonograme și/sau prestații artistice în domeniul audiovizualului în scop ambiental sau lucrativ fără a deține autorizație sau licență neexclusivă, nu poate depăși suma datorată stabilită prin metodologie (nu 300% cum este in prezent);

• Organismele de gestiune colectivă să fie obligate să respecte principiul transparenței și publicității, în sensul de a publica pe pagina lor de internet toate operațiunile privind încasările de taxe de la utilizatori și plățile efectuate către titularii drepturilor de autor.