Ion Glisca

CNIPMMR a solicitat să fie adoptat de urgență PACHETUL DE PROGRAME PENTRU SUSȚINEREA IMM-URILOR, având în vedere că acestea sunt cel mai afectate, în contextul actual, marcat de:

• discuțiile din spațiul public privind reforma fiscală;
• consecințele războiului din Ucraina, în special afectarea micilor producători  agricoli;
• tranziţia către digitalizare şi economia verde.

PACHETUL DE PROGRAME PENTRU SUSȚINEREA IMM ÎN 2024

CNIPMMR formulează următoarele propuneri de programe, care sunt esențiale pentru susținerea economiei românești și a IMM-urilor în anul 2024:

• Program de de compensare a efectelor razboiului din Ucraina în domeniul alimentar și agricultură;
• Program de compensare a costurilor cu motorina pentru transportatori;
• Deblocarea programului Electric-Up;
• Finanțarea din Fondul de Modernizare a proiectelor pentru producerea de energie-IMMPROSUMER;
• Suplimentarea plafoanelor de garantare în cadrul programului IMM INVEST PLUS;
• Lansarea tururor call-urilor 2021-2027 (investiții);
• Program pentru susținerea dezvoltării IMM-urilor existente – scale-up.

În același timp, CNIPMMR solicită lansarea tuturor programelor naționale și regionale pentru mediul privat, în valoare de 6.1 mld.euro, în total 139 de apeluri:

• 1700 milioane  de euro programe regionale
• 268 milioane de euro sănătate;
• 1271 milioanede euro POCIDIF;
• 30 milioane de euro educație și ocupare;
• 516 milioane de euro dezvoltare durabilă;
• 1424 milioane de euro tranziție justă.

CNIPMMR consideră că trebuie luată în considerare o reactivare a programului Kurzarbeit, prin care angajatorii aveau posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă pentru o perioadă de cel puţin 5 zile lucrătoare, cuprinse în perioada de 30 de zile calendaristice, iar salariaţii afectaţi de măsură beneficiau de o indemnizaţie de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru, acesta contribuind la consolidarea pieţei muncii și evitarea producerii unor efecte negative în economie.

În contextul actual, caracterizat de mai multe crize suprapuse, îndeosebi determinate de factori externi, marcate de creșterea prețurilor la energie electrică, gaze naturale şi combustibili,asigurarea finanţării programelor pentru dezvoltarea IMM-urilor și a start-up-urilor este esențială pentru dezvoltarea și stabilitatea economiei.

Guvernul are obligația de a veni cu măsuri de susținere a mediului economic, să asigure finanţarea programelor și implementarea acestora, și nu doar să fie interesat de cheltuielile cu aparatul bugetar.

Ca urmare a solicitarilor CNIPMMR privind pachetul de programe pentru IMM-uri, a fost majorat cu 4 miliarde de lei și plafonul total al garanțiilor care pot fi acordate în cadrul schemei de ajutor de stat IMM Invest, până la 31 decembrie 2023. Noul plafon asigură acces la măsurile din schema de ajutor de stat pentru un număr suplimentar de 4.500 de firme.

Susținerea Guvernului în dezvoltarea mediului de afaceri este crucială pentru prosperitatea economică a țării noastre. Un mediu de afaceri sănătos și dinamic nu doar că furnizează produse și servicii esențiale, ci și promovează competitivitatea, eficiența și inovația. Guvernul joacă un rol crucial în facilitarea acestui proces prin implementarea politicilor care încurajează antreprenoriatul, elimină obstacolele birocratice și promovează un climat de afaceri prielnic. Susținând mediul de afaceri, Guvernul sprijină nu doar companiile, ci și comunitățile locale, contribuind la creșterea economică și îmbunătățirea nivelului de trai.

Topul Național al Firmelor Private din România a ajuns la cea de-a 31-a ediție. Evenimentul a fost organizat și găzduit de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, condus de domnul președinte Florin Jianu și prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al acestei confederații patronale.

În cadrul evenimentului, pe baza informațiilor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, s-au acordat mai multe categorii de premii pentru antreprenori, evaluându-se profitul brut, cifra de afaceri, productivitatea și performanța globală în afaceri.

Această gală de prestigiu a adus în prim-plan succesul și eforturile întreprinzătorilor din România, recunoscându-le contribuția semnificativă la economie. Evaluarea și clasificarea firmelor s-au bazat pe criterii precum profitul brut, cifra de afaceri, productivitatea și performanța generală în afaceri.

Evenimentul a acordat premii în multiple categorii, celebrând varietatea și diversitatea întreprinderilor românești.

La această gală au fost prezenți, domnul Ion Glisca, președintele organizației județene, domnul Dan Atanasiu, președintele de onoare, Cosmin Costache de la firma Continental Fast Line din Mioveni, Costi Zaharia de la firma Zaris Autocom din Mărăcineni, Ionut Dumitru de la firma Quartz și Kaffenzo din Pitești.

Au fost acordate premii speciale pentru două firme din județul Argeș :
-premiu special pentru cel mai mare producător de panificație din jud. Argeș firmei Zaris Autocom S.A din Mărăcineni jud. Argeș
-premiu special pentru ,,Singura Școală de Pregătire a Consultanților ISO din România ” doamnei Diana Claudia Filip din Pitești .
Pentru performanțe economice au primit premii :
-SC Alcadibo Trading S.A. din Pitești
-SC Agexim Transport & Logistic srl din Pitești
-SC GIC Nosag srl din Pitești

Acest eveniment nu s-a limitat doar la acordarea premiilor. De fapt, a oferit o platformă importantă pentru contacte și conexiuni de afaceri, furnizând o oportunitate excelentă de networking. Pe lângă acest aspect, „Topul Național al Firmelor Private din România” a oferit o platformă pentru discursuri motivaționale și inspiraționale.

În deschiderea evenimentului au avut intervenții următorii speakeri:

• Florin JIANU, Președinte CNIPMMR
• Marcel CIOLACU, Prim-Ministru, Guvernul României
• Nicolae CIUCĂ, Președintele Senatului României
• Cosmin MARINESCU, Consilier Prezidențial
• Ioan-Marcel BOLOȘ, Ministrul finanțelor
• Ștefan-Radu OPREA, Ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului
• Adrian CÂCIU, Ministrul investițiilor și proiectelor europene
• Oprescu Bucura-Simona, Ministrul Muncii și Solidarității Sociale
• Victor NEGRESCU, Europarlamentar
• Victor PONTA, Consilier onorific al prim-ministrului în domeniul relațiilor economice internaționale
• Prof. Univ. Dr. Ovidiu NICOLESCU, Președinte de onoare CNIPMMR
• Sergiu MANEA, CEO BCR
• Călin MATEI, CEO Groupama Asigurări
• Manuel Fernandez AMEZAGA, CEO PLUXEE România și Bulgaria
• Gabriela SZABO, campion olimpic, fost Ministru al Tineretului și Sportului
• Dumitru PRUNARIU, primul român care a zburat în spațiu
• Adrian ARICIU, CEO METRO
• Cosmin CĂLIN, Director Executiv Mari Clienți Corporativi Banca Transilvania
• Claudia CRUCERU, Director Business Development CEE, Visa

Eveniment moderat de Andreea Negru, Fondator Asociatia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton ADAA si Sterică Fudulea, Secretar General CNIPMMR. În plus, evenimentul a fost înnobilat de un concert special, „Violoncellissimo”, care a adus o notă muzicală de excepție acestei seri memorabile.

În ultima perioadă, guvernul a anunțat o serie de modificări fiscale care au stârnit discuții aprinse în mediul de afaceri. Deși argumentele oficiale vizează creșterea veniturilor bugetare și îmbunătățirea echității fiscale, mulți antreprenori și proprietari de afaceri mici și mijlocii sunt îngrijorați de potențialul impact negativ asupra mediului de afaceri.

♦ „Vedeta“ pachetului de taxe este „ajustorul fiscal“, adică o formulă de calcul care să stabilească un impozit minim de plată pentru companiile plătitoare de impozit pe profit şi care au pierderi sau marje mici de profit.

Coaliţia de guvernare PSD-PNL discută pe marginea unui draft de 50 de pagini, care conţine mai mult de 180 de modificări fiscale care ar urma să crească veniturile la buget în acest an şi în 2024. În paralel, se negociază în coaliţie şi cu Comisia Europeană un pachet de reducere a cheltuielilor bugetare.

„În lipsa unor măsuri fiscal- bugetare atât pentru gestionarea eficientă a veniturilor bugetare cât şi pentru eficienţa utilizării fondurilor alocate finanţării cheltuielilor publice, nivelul prognozat al deficitului bugetar este de aproximativ 6,84% din PIB, ceea ce în valoare absolută reprezintă 109,44 mld. lei cu consecinţe imediate asupra creşterii costurilor finanţării deficitului bugetar dar şi asupra fondurilor alocate pentru investiţii“, se arată în argumentarea documentului.

Pachetul fiscal conţine creşteri de taxe pe toate palierele, de la eliminarea de scutiri la plata impozitului pe venit, la creşteri de TVA. De asemenea, s-ar elimina facilităţi fiscale cum ar fi scutirea de la plata impozitului pe venit pentru domeniul construcţiilor şi agribusiness, dar şi scutirea de la plata contribuţiilor de sănătate. IT-ul ar rămâne totuşi cu facilităţile fiscale, în afară de scutirea de contribuţii de sănătate. Cu toate acestea, nu mai poate fi considerată microîntre­prindere dacă societatea are activitate în IT, cu aceasta guvernul vrând să închidă o nişă fiscală pentru mascarea contractelor de muncă.

„Pentru a rezolva problema de deficit bugetar dar şi de sustenabilitate a finanţelor publice precum şi pentru a evita riscul de suspendare a fondurilor alocate prin PNRR şi Politica de Coeziune sau de creştere a costului finanţărilor pentru refinanţarea datoriei publice cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar sunt necesare măsuri care au ca obiectiv general consolidarea fiscal-bugetară a României“, se mai arată în argumentul proiectului de ordonanţă.

Firmele mici și mijlocii reprezintă coloana vertebrală a economiei, contribuind semnificativ la crearea de locuri de muncă și creșterea economică. Modificările fiscale propuse ar putea încetini dezvoltarea acestor companii și ar putea avea un impact negativ asupra nivelului de ocupare a forței de muncă.

În concluzie, noile modificări fiscale propuse de guvern generează îngrijorare în rândul firmelor mici și mijlocii. Este important ca deciziile fiscale să fie luate cu grijă și să se țină cont de impactul asupra mediului de afaceri și economiei în ansamblu, astfel încât să se asigure dezvoltarea sustenabilă a acestor companii vitale pentru bunăstarea națională.

Începerea unei afaceri reprezintă pentru mulți antreprenori un pas important, însă cei mai mulți nu știu că menținerea ei în parametri optimi este de fapt cea mai mare provocare. După inițierea unei afaceri, apar numeroase provocări care pot destabiliza bunul mers al operațiunilor.

A fi antreprenor este un vis la care aspiră mulți oameni, însă există o serie de lucruri de care trebuie să ții cont pentru a evita aceste obstacole sau pentru a diminua efectele produse de ele.

Descoperă în rândurile următoare care sunt principalele provocări cu care se confruntă antreprenorii după ce încep un business și ce soluții sunt recomandate în acest sens.

1. Lipsa de suport

Dacă ai trecut de etapa lansării, probabil că te aștepți ca lucrurile să meargă eficient de la sine. Cu toate acestea, atât business-ul, cât și antreprenorul au nevoie de sprijin. Pe de o parte, afacerea are nevoie de suport financiar, uman și tehnologic. Pe de altă parte, proprietarul afacerii (mai ales dacă nu are experiență) necesită un mentor sau un consilier care să îi ghideze pașii către îndeplinirea obiectivelor și misiunii firmei. 

În lipsa unui sprijin, antreprenorul poate fi descurajat de amploarea activității sau a dificultăților întâmpinate în contextul menținerii stabilității afacerii.

Soluție: se recomandă să apelezi la un mentor sau la alți antreprenori care au trecut prin situații asemănătoare. Aceștia te vor ghida spre o modalitate de a trece peste aceste dificultăți. Sfaturile și informațiile de care dispun ei o să-ți ofere inspirația de care ai nevoie pentru a continua misiunea firmei.

2. Administrarea resurselor financiare

Una dintre motivele pentru care afacerile eșuează în primii ani de la lansare vizează lipsa unei gestiuni clare a resurselor financiare. Adesea, proprietarii de afaceri nu își separă conturile companiei de cele personale, motiv pentru care tind să epuizeze resursele financiare ale firmei pe lucruri personale.

Cheltuielile inițiale pentru activități redundante nu fac decât să consume sume de bani care ar putea fi investiți sau folosiți pentru acoperirea unor costuri curente (achiziții de materie primă, salarii, etc). 

Gestionarea banilor devine și mai importantă când desfășurarea obiectului de activitate a afacerii generează cheltuieli, iar vânzarea de produse și prestarea de servicii se finalizează cu obținerea de venituri. Totuși, în unele situații, creanțele nu sunt încasate la timp, însă cheltuielile continuă să se acumuleze.

În lipsa unor rezerve sau a altor planuri de back-up, antreprenorii sunt nevoiți să apeleze la surse externe de finanțare pentru a acoperi costurile și a asigura continuarea afacerii.

Soluție: Este vital să ai o evidență clară a fluxului de cash în cadrul companiei tale. În cazul în care te confrunți cu dificultăți în ceea ce privește încasarea la timp a facturilor emise către clienți, poți apela la factoring. Nu doar că vei beneficia instant de cash, dar vei putea efectua plățile către furnizori, personal și alte entități. Astfel, se asigură menținerea desfășurării obiectului de activitate în condiții de profitabilitate. 

3. Lipsa unui plan și a unei strategii clare

Cu toate că s-ar putea să ai o imagine despre ceea ce vrei să obții, există posibilitatea să ajungi într-un punct în care nu vei putea alinia obiectivele afacerii cu imaginea respectivă sau măsurile luate să nu conducă spre îndeplinirea obiectivelor. Ba mai mult, afacerea ta poate fi expusă unor riscuri sau pot să apară probleme la care nu te-ai fi gândit vreodată.

Soluție: Trebuie să abordezi rațional, dar cât mai curând posibil aceste probleme, în timp ce te vei focusa pe continuarea activității. Revizuiește planul de afaceri, strategia și tacticile ținând cont de o cercetare de piață. Acest lucru te va ajuta să descoperi dacă schimbarea abordării permite îndeplinirea obiectivelor afacerii.

4. Câștigarea încrederii clienților

Atragerea clienților și câștigarea încrederii lor reprezintă sarcini destul de dificile pe care companiile se bazează pentru a-și construi o bază puternică de clienți. Aceste sarcini sunt cele care asigura menținerea business-ului după lansare. Un portofoliu de clienți satisfăcuți pe deplin va contribui la dezvoltarea afacerii. Totodată, va susține construirea loialității față de brand, menită să conducă business-ul către performanță.

Într-o lume în care majoritatea companiilor vizează acest obiectiv, consumatorii sunt sceptici și nu se vor orienta către brandul tău dacă nu vei lua măsurile corespunzătoare.

Soluție: pentru a atrage clienți și pentru a le câștiga încrederea, ar trebui să implementezi o filosofie centrată pe client. Este necesar ca stabilirea strategiilor și luarea deciziilor să se realizeze ținând cont de profilul consumatorului.

5. Focusarea pe păstrarea clienților

După crearea unei baze consistente de clienți care să asigure profitabilitatea afacerii, este vitală păstrarea celor loiali. De cele mai multe ori, antreprenorii consideră că succesul depinde doar de atragerea unor noi clienți. Însă, cumpărăturile repetate efectuate de clienții loiali permit consolidarea cifrei de afaceri și implicit notorietatea pe piață. Adesea atragerea noilor clienți este mai costisitoare decât păstrarea clienților vechi.

Soluție: pentru a valorifica comportamentul de cumpărături repetate, companiile pot oferi avantaje speciale (reduceri, oferte personalizate, cadouri). De asemenea, ele pot organiza concursuri și evenimente în vederea fidelizării clienților. Acordă atenție recompensării loialității reale și nu clienților care efectuează un număr de achiziții sau care cheltuiesc o anumită sumă de bani.

6. Acces dificil la finanțare

Accesul la finanțare este vital în viața unei afaceri. Însă, acest aspect este împiedicat de o serie de factori precum vârsta și dimensiunea firmei. Accesul la finanțare este dificil pentru companiile aflate la început de drum, întrucât lipsa de informații și de active care să fie utilizate drept garanție reprezintă riscuri pentru instituțiile financiare bancare. 

Astfel, ele nu sunt dispuse să acorde start-up-urilor împrumuturi la fel de ușor ca marilor companii. În plus, ratele mari ale dobânzilor și birocrația excesivă limitează interesul noilor companii de a accesa astfel de surse.

Soluție: când finanțarea tradițională nu este o opțiune rentabilă, companiile pot apela la variante pe termen scurt de finanțare. Acestea se bazează pe valorificarea creanțelor neîncasate. Una dintre aceste alternative se referă la factoring, care implică acces rapid la lichidități, costuri 100% transparente, fără birocrație excesivă.

7.Amenințări privind securitate datelor

Creșterea numărului de cazuri de furt de date și de încălcare a securității solicită implementarea unor soluții digitale care să asigure securitatea cibernetică. 

Soluție: Este imperativ să implementezi o aplicație de protecție a datelor atât pentru siguranța companiei, cât și pentru cea a clienților. Se recomandă să efectuezi periodic copii de siguranță a datelor și să investești în servere și procesatoare de plăți sigure.

sursa: https://instantfactoring.com/

genția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia, în calitate de Autoritate de Management (AM) pentru Programul Regional (PR) Sud-Muntenia 2021-2027 anunță publicarea variantei consolidate a ghidurilor PRSM/ID/1/1/1.3/A – Intensificarea creșterii durabile și a competitivității microîntreprinderilor și întreprinderilor mici din regiunea Sud-Muntenia și PRSM/ID/1/1/1.3/B – Intensificarea creșterii durabile și a competitivității microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și întreprinderilor mijlocii din regiunea Sud-Muntenia, elaborată în urma consultării publice, întâlnirilor tehnice cu Comisia Europeană și aprobării criteriilor de evaluare și selecție în Comitetul de Monitorizare a Programului Regional (PR) Sud-Muntenia 2021-2027.

Lansarea oficială a apelurilor de proiecte se va face prin MySMIS 2021, la momentul îndeplinirii condițiilor prevăzute la art.3, alin. 11 din OUG nr. 23/2023, aprobării schemelor de minimis și ajutor de stat de către Consiliul Concurenței.

Conform legislației în vigoare apelurile de proiecte, cu excepția celor lansate în cadrul programului de asistență tehnică și a priorităților de asistență tehnică din cadrul programelor, nu pot fi lansate dacă autoritatea de management/organismul intermediar, după caz, nu are asigurate resursele necesare pentru evaluarea și selecția cererilor de finanțare. Prin resurse necesare se înțelege existența cel puțin a următoarelor: sistemul informatic MySMIS/SMIS funcțional, implementarea măsurilor de interoperabilitate, proceduri operaționale aprobate, evaluatori disponibili sau care vor fi disponibili la data și/sau pe parcursul etapelor de evaluare și selecție, resursele financiare necesare.

Eventualele modificări apărute în urma schimbărilor legislative sau aprobării schemelor, vor fi supuse reaprobării Comitetului de Monitorizare a PR Sud-Muntenia 2021-2027 și vor face obiectul unor corrigendumuri.

ADR Sud-Muntenia a avut în consultare publică cele două ghiduri destinate mediului privat, în perioada 9 februarie – 3 martie 2023, iar lista cu întrebări și răspunsuri a fost publicată în luna aprilie 2023, pe site-ul dedicat PR Sud-Muntenia 2021-2027.

Ghidurile consolidate pot fi consultate pe website-ul dedicat Programului Regional Sud-Muntenia 2021-2027 – 2021-2027.adrmuntenia.ro, la adresele:

https://2021-2027.adrmuntenia.ro/download_file/document/473/ghidul-consolidat-1-3-B.rar

https://2021-2027.adrmuntenia.ro/download_file/document/472/ghidul-consolidat-1-3-A.rar

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia este Autoritate de management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027 și va gestiona peste 1,57 miliarde de euro pentru cetățenii din județele componente ale regiunii – Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027 este publicat pe site-ul dedicat Programului, la adresa: https://2021-2027.adrmuntenia.ro/program/static/60, precum și pe site-ul Agenției, www.adrmuntenia.ro, în secțiunea Despre noi > Activitatea ADR Sud – Muntenia > Dezvoltare regională > 2021-2027 > PR Sud ‐ Muntenia 2021‐2027, link: https://www.adrmuntenia.ro/programul-regional-sudmuntenia-20212027/static/1295   

Sursa: www.2021-2027.adrmuntenia.ro

Referitor la informațiile apărute în spațiul public ce vizează introducerea de noi taxe și impozite pentru mediul de afaceri, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), confederaţie patronală reprezentativă la nivel naţional, ce asigură reprezentarea intereselor întreprinderilor mici şi mijlocii la nivel naţional şi european, atrage atenția că, în această perioadă caracterizată prin încetinirea economiei și menținerea inflației la un nivel ridicat, este inoportună adoptarea de măsuri fiscale care au ca efect suprataxarea firmelor și eliminarea stimulentelor aplicate anumitor domenii ce aveau ca scop dezvoltarea economică și creșterea consumului.

Rezultatele la care ne asteptăm în cazul implementării unor astfel de măsuri fiscale sunt:

1. scădere economică ca urmare a restrângerii activității economice sau chiar a închiderii acesteia de către antreprenori din cauza imposibilității susținerii taxelor și impozitelor;
2. creșterea prețurilor ca urmare a transferării de către agenții economici a costurilor suplimentare, generate de politica fiscală, către consumatori;
3. creșterea ratei inflației;
4. scăderea consumului;
5. creșterea ratei somajului ca urmare a disponibilizărilor pe care societățile vor trebui să le facă în contextul închiderii sau reducerii activității economice;
6. reducerea veniturilor la bugetul de stat, efect general, deoarece în contextul scăderii consumului, închiderii firmelor și disponibilizărilor de personal, statul va avea de colectat mai puțin TVA, taxe pe forța de muncă și impozit pe venit.

În acest context, solicitările CNIPMMR sunt ca:

• Guvernul să asigure stabilitate și predictibilitate în ceea ce privește politica fiscală, iar măsurile noi să fie anunțate cu cel puțin 6 luni înainte de aplicarea lor;
• Măsurile fiscale să fie adoptate doar după consultarea mediului de afaceri și realizarea analizelor de impact necesare;
•  Guvernul să reducă cheltuielile bugetare prin restrângerea și eficientizarea aparatului de stat; conform recomandărilor de țară, să crească gradul de colectare a taxelor și impozitelor și să eficientizeze colectarea acestor prin combaterea economiei subterane și a muncii nedeclarate; să taxeze profiturile făcute de firme în diverse domenii pe seama consumatorilor (taxarea generatorilor de inflație); taxarea repatrierii profiturilor; taxarea pensiilor speciale etc.
• Creșterea investițiilor publice;
• Susținerea afacerilor existente prin asigurarea de grant-uri de investiții pentru IMM-uri;

Reiterăm faptul că întreprinderile mici și mijlocii produc peste jumătate din valoarea adăugată a țării și oferă 2/3 din locurile de muncă, prin taxele și impozitele plătite asigurând un venit predictibil la bugetul de stat, iar “schimbarea regulilor în timpul jocului” nu ar duce decât la destabilizarea acestei structuri importante din cadrul economiei naționale.

Comunicat Consiliul National al IMM-urilor din Romania 

Programele Comerț-Servicii și Microindustrializare, prin care antreprenorii IMM puteau obține, în anii trecuți, granturi de maximum 50.000 de euro, repsectiv 100.000 de euro, fiecare, vor fi modificate, urmând să se poată accesa împrumuturi de la bănci, cu o primă de capital din partea statului, pentru diminuarea și reeșalonarea creditului, a informat, luni, noul Minister al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

„Este momentul să schimbăm filosofia și să găsim noi metode de a realiza programele de finanțare, inclusiv pe cele cu tradiție”, a declarat ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, Ștefan-Radu Oprea, potrivit unui comunicat transmis StartupCafe.ro.

El a făcut afirmația, luni, la o reuniune de lucru cu o serie de bănci.

Potrivit ministerului, cele două programe de finanțare IMM, Comerț-Servicii precum și Microindustrializare, ar urma să se „relanseze” „în variante îmbunătățite, axate pe parteneriatul public-privat”.

„Sunt ferm convins că împreună, printr-o nouă abordare și formă de lucru public-privată, vom putea răspunde mai prompt și eficient nevoilor reale ale IMM-urilor românești. Un pas important este îndreptarea atenției către acele companii reziliente, bancabile, care pot face diferența într-o economie de piață sănătoasă”, a adăugat Oprea.

Cum se vor schimba programele Comerț-Servicii și Microindustrializare

Ministerul Economiei susține că noile ediții – pilot ale programelor „Comerț & Servicii” și „Microindustrializare” au drept obiective:

• susținerea investițiilor și creșterea competitivității IMM-urilor din aceste sectoare,
• încurajarea digitalizării și transformării verzi a acestora,
• promovarea producției interne și a conceptului „Fabricat în România”.

Mecanismele de finanțare vor viza acordarea de credite pentru o serie de investiții eligibile cum ar fi, spre exemplu, achiziționarea de echipamente, tehnologii sau sisteme destinate eficientizării energetice.

Din totalul împrumutului, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului va asigura o primă de capital pentru diminuarea și reeșalonarea creditului.

Procedurile de implementare ale celor două programe se află în curs de definitivare la nivelul instituției de resort, urmând ca până la începutul lunii august 2023 să fie făcute publice, spre consultare și dezbatere.

Pentru anul 2023, programul „Comerț-Servicii” are deja alocat un buget de 74,5 milioane de lei, iar programul „Microindustrializare”, un buget de 85 de milioane de lei.

sursa : https://www.startupcafe.ro/finantari/schimbare-finantari-imm-antreprenori-imprumuturi-granturi-programe-comert