Ministrul Boloș: „Nu avem altă soluție decât să mărim taxe” – E-factura și Antreprenorii români

Antreprenorii români se confruntă cu o avalanșă de provocări la începutul noului an.

Antreprenorii români se confruntă cu o avalanșă de provocări la începutul noului an. printre care implementarea e-Facturii, adoptarea semnăturii electronice, gestionarea sistemului e-Transport, precum și cu creșteri de taxe și impozite. Augustin Feneșan, prim-vicepreședintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, aduce în atenție absurdatele la care a ajuns acest context.

Prim-vicepreședintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Augustin Feneșan, a acordat un interviu pentru „Adevărul”, discutând despre recentele modificări fiscale și de procedură destinate firmelor, cum ar fi implementarea e-Semnăturii și e-Facturii.

Acesta evidențiază importanța măsurilor de digitalizare, considerându-le benefice, dar subliniază necesitatea introducerii lor graduală și clarificarea detaliilor pentru antreprenori. El subliniază că, în prezent, aceste aspecte nu sunt suficient explicate, iar chiar și angajații ANAF nu au o înțelegere detaliată despre aceste modificări.

Interviul oferă o perspectivă esențială asupra provocărilor cu care se confruntă mediul de afaceri în contextul schimbărilor recente și evidențiază necesitatea comunicării eficiente pentru a facilita adaptarea antreprenorilor la noul peisaj fiscal și procedural.

Sistemul e-Factura a provocat un val de amuzament printre specialiști, generat de erorile de traducere apărute.

Printre unitățile de măsură traduse ciudat se regăsește și „psihiatră învelită”, identificată cu codul XSW

Augustin Feneșan subliniază că, în ciuda acestor aspecte amuzante, digitalizarea ar trebui să aducă și o simplificare a birocrației pentru antreprenori. Cu toate acestea, realitatea este că primăriile și alte instituții solicită în continuare copii după documente emise de aceeași unitate sau chiar de la birouri vecine.

Un paradox notabil în contextul e-Facturii este faptul că ANAF-ul nu a pus la dispoziție caietul unic de control, invocând lipsa implementării e-facturii, dar, în același timp, cere firmelor mici să adopte acest sistem, chiar dacă au doar doi-trei angajați.

În legătură cu modificările fiscale, Feneșan argumentează că este crucială existența unei predictibilități, subliniind necesitatea extinderii bazei de impozitare.

Într-un interviu pentru „Adevărul”, Feneșan exprimă frustrarea antreprenorilor români față de noul context legislativ, caracterizat de o complexitate excesivă, iar această situație este privită ca un haos efectiv, un bombardament asupra întreprinzătorilor care se confruntă cu dificultăți în adaptarea la aceste schimbări.

Ce înseamnă pentru un mic antreprenor e-Factură și e-Semnătura?

Cu semnătura electronică nu este foarte complicat, doar e un anumit cost de câteva sute de lei. Nu este chiar la îndemâna oricui să folosească instrumentele acestea, trebuie să recunoaștem că suntem printre ultimele țări din Europa la utilizarea tehnologiei informații în firme. Trăim în epoca digitalizării, dar instituțiile statului nu-s digitalizate. De la 1 ianuarie 2024 s-a introdus e-Factura, dar știți că Ministerul de Finanțe – direcțiile județene de finanțe n-au putut să vândă caietul unic de control, care este obligatoriu pentru firme și se cumpără de la acest direcții – pentru că nu aveau implementată e-Factura. Deci e de râsul curcilor.

Ei spun „nu veniți după registre acum, că n-avem implementată e-Factura“, dar cel care are magazinul la Cuca-Măcăi trebuie să aibă laptop, semnătură electronică, e-Factura și celelalte.

Sunt liste întregi de probleme care s-au ridicat de la e-Factura

– Din perspectiva aceasta, aceste modificări nu reprezintă o evoluție pozitivă, forțându-i pe antreprenori să facă pași spre digitalizare?

E adevărat. Noi chiar, zilele trecute, am avut o întâlnire la nivelul Consiliului Național cu ministrul Finanțelor și s-au ridicat problemele punctual. În special sunt probleme cu e-Transportul pentru nu s-a ținut cont de niște spețe care n-au soluție. La fel ca la e-Factura sunt o grămadă de spețe care nu s-au regăsit în programul informatic.

Sigur, sunt măsuri corecte și noi de mulți ani nu ne mai opunem acestei tendințe de digitalizare, dar vrem să se țină cont de propuneri și să se implementeze fără mari disfuncții.

– Care ar fi principalele solicitări ale antreprenorilor?

Ca aceste măsuri să se implementeze gradual. Trebuia să înceapă cu firmele mari, care au toată infrastructura, să zică: „În următoarele trei luni este obligatoriu pentru firmele mari. Ceilalți pot să încerce să aplice, să vadă dacă merge. Nu trebuie deodată la toată lumea.“ 

Chiar astăzi am citit o studiu a unei firme de IT din Cluj care a constatat că sistemul informatic al Ministerului de Finanțe n-are capacitatea nici de 25% ca să preia fluxul de informații care este cuprins în e-Factura. Platforma făcută nu răspunde complexităților problemelor pe care le ridică e-Factura.

Sigur, că era și un termen de grație – în primele trei luni nu se dau amenzi. E prea puțin. Ministrul s-a angajat însă că va modifica, în sensul ca până la 1 iulie 2024, deci șase luni să nu se aplice amenzi pentru neîncărcarea e-Facturii.  

Dacă am merge odată cu sistemul acesta de digitalizare a economiei, antreprenorii ar investi în laptopuri sau ce trebuie, dar să nu mai trebuiască să pierdem enorm de mult timp de la plăți până la a obține tot felul de avize, autorizații.

– Digitalizarea nu a venit la pachet și cu degrevarea de celebrul dosar cu șină?

Culmea, în loc să degrevăm de atribuții administrative inclusiv firmele, dar și persoanele fizice, noi tot adăugăm sarcini fără să le degreva de cele care chiar nu-și mai au rostul. Deci găsim acum situații absolut similare cu cele de acum 20 de ani, ori de un an jumate s-a dat legea conform căreia instituțiile nu au voie să-ți mai ceară documente pe care le are o altă instituție a statului. Degeaba legea spune că nu mai trebuie copie după buletin, pentru că se găsește la evidența populației, dacă nu există o infrastructură prin care să aibă și alte instituții acces la evidența populației.

Un tânăr care are o trusă de scule și merge și repară centrale termice trebuie să aibă toată infrastructura asta pentru e-Factura, dar eu n-am facilitat condițiile încât autorizația lui să i-o dau, dacă are toate condițiile, în 2 zile să poată produce omul și pentru el, și pentru societate. Aceste lucruri ar trebui să meargă în paralel. Noi tot adăugăm sarcini.

De la primării și de peste tot îți cer documente emise de aceeași unitate, de la biroul vecin. Am avut surpriza să mi se ceară din nou dosar cu șină…

– Cum comunică antreprenorii români cu cei care ar trebui să clarifice aspectele tehnice?

Comunicarea cu ANAF-ul și cu cei care se ocupă de parte tehnică este foarte deficitară. Ei ar trebui să fie foarte receptivi la tot ce se reclamă din economie, să vină cu soluții și să și explice. Exact acesta a fost un angajament al ministrului de Finanțe Marcel Boloș că în viitorul foarte apropiat o să iasă cu niște metodologii foarte clare de implementare, cu soluții punctual, cu print-screen-uri, să vadă lumea efectiv cum se rezolvă. Avem mari probleme: nu se pot storna facturi, se multiplică, te chinui să le ștergi. Sunt liste întregi de probleme care s-au ridicat de la e-Factura.

Se pleacă din țară din cauza acestor hățișuri

– Ce efecte au în rândul antreprenorilor aceste măsuri?

Există un rulaj de firme și o anumită mortalitate a firmelor. Zilele trecute vorbeam cu un antreprenor care făcea instalații sanitare și de apă și a zis pur și simplu că se autorizează ca persoană fizică și renunță la firmă, pentru că pe lângă faptul că e greu cu angajații nu face față la hățișurile de documente, trebuie oameni angajați numai să se ocupe să genereze hârtii și să le mute de la o instituție la alta. Ritmul la atâtea schimbări legislative este așa de rapid că nu le mai știe nici emitentul.

Nici măcar nu ai pe cineva să-ți explice, cum faci chestia asta, să să aibă și ei clar în minte. Vine cineva, un controlor și zice că e ok, dar un altul zice: „Nu, domnule, nu e bine“.

Antreprenorii nu sunt împotriva acestor măsuri, doar să fie totul clar

Este presiune foarte mare pe antreprenori și asta e explicația multora care pleacă din țară. De ani de zile nu se mai pleacă din țară pentru câștiguri, ci se pleacă pentru hățișurile astea, și anormalitatea care se întâmplă la tot pasul. Pleacă mai ales tinerii, care nu au răbdare să vadă că îi spui lucruri incomplete, dar apoi îl amendezi că de ce nu a făcut.

Există și altă soluție în afară de mărirea taxelor

– Cum vedeți măsurile de creștere a taxelor și impozitelor?

Există o reticență aproape viscerală de a nu extinde baza de impozitare. Noi ridicăm probleme în fiecare întâlnire că trebuie odată și odată să ajungem ca toată lumea să plătească impozitul. Adică nu se poate să ai buldoexcavator și autogreder și mașină de 22 de tone pe persoană fizică, că e clar că se lucrează cu ele? Haideți să vedem, cum se poate să fie șase pensiuni turistice acreditate în județul Cluj și, în realitate, numai la Tarnița să fie 1.800 de pensiuni. 

Avem profesorii care dau meditații deja din clasa a IV-a. Toată lumea știe. Asta de fapt se transformă în concurență neloială. Colegii care se ocupă de turism au ridicat problema de la prim-miniștri, până la miniștrii de finanțe și de turism.

Apoi avem, bineînțeles, și situația marilor companii care de ani de zile au profit zero sau sunt pe pierderi de zeci de milioane de lei. Cine crede asta?

Zicea ministrul Boloș: „Nu avem altă soluție decât să mărim taxe”

Nu e adevărat, avem soluția să mărim baza de impozitare. Adică tot pe cei corecți să-i încarci mai tare, în loc să-ți faci tu treaba, să mărești baza de impozitare?

– De ce credeți că nu se dorește mărirea bazei de impozitare?

Decidenții recunosc că sunt situații de genul acesta, dar tot timpul spun: „Nu putem să ne băgăm acolo, că după aia electoral suntem afectați”. Iar chestia asta nouă ca mediu de afaceri ne displace profund. Adică dacă atinge sub aspect electoral nu se vrea să se facă curățenie. Eu cred că nu e adevărat, că până la urmă o să aprecieze alții și o să te voteze că ai făcut ordine. 

– De ce au nevoie antreprenorii din punct de vedere fiscal?

De predictibilitate. Asta înseamnă o analiză de impact care trebuie făcută când iei măsuri de orice fel, inclusiv de impozitare. Există un principiu la nivel european, gândește mai întâi la scară mică, apoi extrapolezi.

Știu că nu se fac analize de impact, pentru că suntem și noi acolo în Consiliul Economic şi Social (CES) și la cele mai multe măsuri luate scrie „fără analiză de impact”.

Tot în contextul acesta, ne-am trezit cu așa-numitele „ordonanțe-trenuleț”, care modifică toată legislația din România, nu numai fiscală, ca și din alte domenii. Se creează un adevărat haos o dată la câțiva ani cu aceste ordonanțe.

sursa: adevarul.ro